Inteligenţa artificială a identificat un compus care poate elimina mai multe specii de bacterii rezistente la antibiotice

Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au creat un algoritm de învăţare automată (deep learning) care a reuşit să identifice un compus care ar putea fi următoarea generaţie de antibiotice. Testele efectuate în laborator au dovedit că acesta poate să omoare bacterii cărora antibioticele convenţionale nu le pot face faţă, notează Science Daily.

„Am dorit să dezvoltăm o platformă care să ne permită să valorificăm puterea inteligenţei artificiale pentru a crea o nouă eră a descoperirii antibioticelor […] Abordarea noastră a dezvăluit această moleculă uimitoare, care este probabil unul dintre antibioticele mai puternice descoperite”, explică James Collins, din cadrul Departamentului de Bioinginerie Medicală al MIT.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

În cadrul acestui studiu, oamenii de ştiinţă au mai putut descoperi cu ajutorul algoritmului alte câteva potenţiale substanţe care ar putea fi eficiente împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice şi sunt de părere că,  în viitor, acesta va putea fi folosit pentru a „proiecta” singur noi compuşi care să fie folosiţi pentru tratarea infecţiilor.

„Ne confruntăm cu o criză în creştere în jurul rezistenţei la antibiotice şi această situaţie este generată atât de un număr din ce în ce mai mare de agenţi patogeni care devin rezistenţi la antibioticele existente, cât şi de o evoluţie anemică în industriile biotehnologice şi farmaceutice pentru antibiotice noi”, a declarat James Collins. Acesta explică faptul că, mare parte din antibioticele care au fost create în ultimele decenii, sunt, de fapt, variţii ale unor compuşi mai vechi şi că identiifcarea unor noi compuşi este împiedicată de costurile ridicate ale experimentării.

Compusul identificat de către acest algoritm de învăţare automată a fost numit „halicină” şi, conform oamenilor de ştiinţă, acţionează prin întreruperea activităţii membranei celulare a bacteriilor. Acest compus a fost selectat dintr-o colecţie de alte 6000 de compuşi, care au la bază o moleculă despre care studiile arată că are puternice propietăţi antibacteriale şi care are un impact minim asupra integrităţii celulelor umane.

Studiul  A Deep Learning Approach to Antibiotic Discovery a fost publicat în Cell.

Citeşte şi:

A.I. poate fi folosit pentru crearea unor ”gemeni digitali”